Regulament

UNIVERSITATEA “ANDREI ŞAGUNA “CONSTANTA

FACULTATEA DE DREPT SI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE

 

 

NECESITATEA  FIINTĂRII CLINICI JURIDICE ÎN CADRUL F.D.S.A.

Clinica Juridică este o instituţie destul de recentă şi cu un nou format în lumea studiului universitar. Această instituţie a apărut, pentru prima dată, în Statele Unite ale Americii, la începutul anilor 70 ai secolului al XX-lea, drept rezultat al contopirii celor două concepte: Teoria şi Practica jurisprudenţei.

Înfiinţarea Clinicilor Juridice răspunde unui principiu derivat din realităţile epocii, precum că unui tânăr, care şi-a ales cariera de avocat, notar, consilier, judecător sau procuror, îi este mult mai utilă obţinerea deprinderilor practice, decât însuşirea teoriei pure, prin simularea diverselor situaţii întâlnite în practica activităţilor profesiilor juridice. Doar astfel, participând la o serie de activităţi practice, în paralel cu cunoştinţele pe care le primesc în cadrul cursurilor universitare, studenţii reuşesc să le verifice şi să le materializeze.

Realităţile actuale din mediul universitar demonstrează că aceste constatări rămân valabile şi cer, cu stringenţă, adaptarea practicilor şi metodelor pedagogice la cerinţele formării viitorilor absolvenţi şi cu ajutorul unor activităţi în cadrul clinicilor juridice.

 

MODELUL DE CLINICĂ JURIDICĂ APLICAT ÎN CADRUL U.A.S.

Clinicile juridice sunt cunoscute şi activează după două modele:

          • practice - în cadrul lor studenţii îşi materializează cunoştinţele în drept, dezvoltându-şi aptitudinile practice prin acordarea asistenţei juridice, a consultaţiilor şi reprezentând persoane în instanţele de judecată. Această categorie de clinici se consideră clasică şi recunoscută drept model american.

          • teoretico-practice – acest model a fost inventat de către juriştii de pe continentul European, care considerau că, la baza clinicilor juridice, alături de activităţile practice, ar fi necesară predarea anumitor cursuri specializate având ca obiect anumite instituţii de drept, în funcţie de aria lor de activitate. Aici apar lectorii care, de cele mai multe ori, sunt şi tutorii sau aşa-numiţii supraveghetori ai studenţilor. Anume acest model a fost preluat de Clinica Juridică a  Universităţii „Andrei Şaguna”.

Înfiinţarea Clinicii Juridice a fost dictată de necesitatea desfăşurării de către studenţii Universităţii “”Andrei Şaguna” a unei practici juridice şi judiciare utile, în continuarea instruirii prin intermediul cursurilor şi a seminarelor, care deseori se reduc la modalităţi de testare şi nu la un cadru de discuţie. Astfel, studenţii sunt stimulaţi să dea dovadă de gândire critică şi de abordare analitică, depăşindu-se rolul lor în sistemul tradiţional, care se reduce la audierea cursurilor şi la repetarea a ceea ce a predat profesorul, fără a face o analiză ştiinţifică factologică a fenomenelor.

          Clinica Juridică a demarat activitatea propriu-zisă la 14 septembrie 1998, având ca domenii de activitate dreptul civil şi cel al drepturilor omului. În anii care au urmat, la solicitarea studenţilor a fost extinsă aria tematică a activităţilor spre domeniile conexe dreptului penal şi dreptului administrativ. Cele mai frecvente şi mai instructive activităţi se leagă de organizarea proceselor simulate sau simularea constituirii şi funcţionării autorităţilor publice.

 

SCOPUL FIINŢĂRII CLINICII JURIDICE ÎN CADRUL F.D.S.A.

"Clinica Juridică" are ca principal scop acela de a realiza, într-o manieră cât mai utilă, sub îndrumarea şi cu sprijinul cadrelor didactice, îmbinarea cunoştinţelor acumulate de studenţi la cursurile ce aprofundează principale discipline ale dreptului, cu specificul profesiilor juridice (judecător, procuror, avocat, grefier, consilier, primar, prefect), manifestat cu ocazia organizării şi desfăşurării semestriale a proceselor simulate explicative şi a celorlalte activităţi planificate pentru fiecare secţie/sudiviziune specializată.

 

GRUPURILE DE LUCRU ALE CLINICII JURIDICE

In prezent, clinica este organizată pe 4 secţii şi 4 subdiviziuni şi  desfăşoară activităţi conform planurilor de activităţi ale acestora, astfel:

1. Secţia Cauze Civile:

◦ Subdiviziunea Contencios Administrativ;

◦ Subdiviziunea Litigii Familiale si Succesorale;

◦ Subdiviziunea Litigii Contractuale;

◦ Subdiviziunea Litigii Delictuale.

 

2. Secţia Cauze Penale

3. Secţia Cauze CEDO

4. Secţia Practică administrativă